Recenzie "Copiii întunericului" de Lavinia Călina

Întotdeauna mi-au plăcut cărțile fantasy, în care avem parte de un război între bine și rău, acele cărți în care lumile magice create de autori sunt populate de ființe supranaturale înzestrate cu abilități pentru care cei mai mulți și-ar vinde și neamul ca să le posede, abilități de invidiat care fac diferența dintre viață și moarte, dar care, de cele mai multe ori, vin la pachet cu un blestem pe măsură.

Vampirii, demonii, vârcolacii și sucubii s-au numărat întotdeauna printre personajele mele preferate și cele după care mă ghidez în alegerea unei cărți fantasy, însă de anul trecut, de când am citit cartea Laviniei, „Copiiii întunericului”, am adăugat pe această listă și vrăjitorii. E drept, niște vrăjitori atipici, creați cu multă imaginație de către tânăra scriitoare. Cartea mi-a plăcut atât de mult încât, imediat după terminarea ei, mi-am spus că într-o bună zi o voi reciti și iată că, la un an diferență, după apariția celui de-al doilea volum și după ce am primit sponsorizare de la Editura Herg Benet (mulțumesc încă o dată), am decis să mă reîntorc în magica lume creată de Lavinia.

Se știe că în trecut, în diferite colțuri ale lumii, se practica arderea pe rug a vrăjitoarelor. Atunci când aveau loc anumite întâmplări aparent inexplicabile (sau care poate puteau fi explicate, dar mulți refuzau să admită și alte răspunsuri posibile) sau unele persoane dispuneau de anumite puteri considerate anormale, oamenii în frunte cu Biserica și/sau alte instituții ințiau așa numita vânătoare de vrăjitoare, în urma căreia persoanele suspectate că l-ar sluji pe necuratul, aducând astfel blestemul pe capul tuturor, erau omorâte cu pietre sau arse de vii.

De la această poveste străveche pleacă și romanul Laviniei, acțiunea având loc în zilele noastre, la mulți ani distanță de mentalitatea din trecut (dar nu suficienți, aș spune) și de tot ce a însemnat acea perioadă.

Cartea debutează în forță încă de la primele pagini, acțiunea te lovește în plin nelăsând loc de repaus, foame, sete ori alte gânduri. Povestea acaparează în așa fel încât poți ajunge să crezi că, dacă te duci până la barul din colț, riști să te întâlnești cu cei din Neamul Lupilor ori că brusc lângă scaunul tău se va așeza un membru al Corbilor iar viața ta va fi iremediabil dată peste cap.

Da, ăsta este efectul drogului numit Neamul corbilor, te face să îți dorești ca această lume imaginară să existe în realitate și să faci parte din ea, oricât de periculos și prostesc ar suna asta.

Întregul volum este povestit din perspectiva a două tinere prietene, Nicol și Roxana, capitolele alternând cu povestirile fiecăreia, cititorul având astfel posibilitatea să cunoasca îndeaproape povestea fiecăreia, trăirile, sentimentele și gândurile lor, de la momentul când acestea s-au cunoscut prima oară și împrejurările care le-au adus în același loc, până la epicul deznodământ al primului volum când acestea vor afla că nimic nu este întâmplător în această lume, trecutul nu poate fi lăsat în urmă, iar legătura dintre ele este mult mai alambicată decât pare la început.


Dacă la începutul cărții ne sunt dezvăluite evenimentele ce au avut loc cu șapte ani în urmă, treptat suntem introduși în prezent și pe măsură ce acțiunea se derulează cu viteză, aflăm ce secret împart cele două tinere și care este motivul pentru care Nicol și Roxana se află mereu într-o nesfărșită fugă.


Viziuni stranii, puteri ce vor să iasă la suprafță și cer să fie folosite, întunericul ce se apropie oricât de departe ar fugi protagonistele. Oare cred că se pot ascunde de magie?

„Vocea lui îmi făcu sângele să înghețe. Am simțit cum mâna lui îmi dă deoparte părul, la spate. Avea degetele înfiorător de reci. Corpul meu tremură ușor atunci când îmi trase brusc de gulerul cămășii și îmi dezveli umărul. Știam ce căuta. Și mai știam că dacă aveam să ripostez ar fi ieșit mult mai urât, așa că m-am prefăcut că nu știu despre ce vorbea.”

Cu fiecare capitol suntem aduși mai aproape de cele cinci Neamuri de vrăjitori: cel al  Corbilor, Șoimilor, Cerbilor, Lupilor și Roibilor și descoperim pe parcurs ce pericole trebuie să înfrunte toți cei care sunt implicați de secole în acest aprig și sângeros război de suraviețuire.

„Imaginile cu lupta dintre Lupi și Corbi îmi rămăseseră întipărite pe retină. Până și în vis aveam senzația că mă urmărește cineva, că mă luptam. Visam că mă zbăteam să sccap din strânsoarea cuiva, dar fără prea mult succes. Ceva mă ținea nemișcată. O femeie, al cărei chip nu îl puteam desluși, stătea aplecată deasupra mea”

De departe cel mai malefic și fără scrupule Neam se dovedește a fi cel al Corbilor, membrii acestuia fiind bine cunoscuți pentru răutatea lor, tertipurile de care se folosesc pentru a-și spori puterile și lipsa de scrupulozitate de care dau dovadă atunci când trebuie să își ducă la îndeplinire planurile prin care vor dobândi puterea absolută.

„Crezi că neamul meu a ajuns unde e făcând compromisuri? Continuă sarcastic. Am ajuns cei mai puternici și cei mai temuți din cauza liderilor care au păstrat sângele nostru nepătat încă de la origini, de la primul Corb. Conducătorii acestui neam nu se aleg dintre corcituri, sângele unui conducător trebuie să fie pur.”

Prinse în mrejele  interminabilului război dintre Neamuri, Roxana și Nicol se văd nevoite să se alăture întunericului, să renunțe la anumite principii cu care au fost crescute și să lupte pentru a supraviețui, indiferent de sacrificiile făcute, repercursiunile cu care se vor înfrunta pe parcurs sau prețul plătit la un moment dat. Nimeni nu se poate ascunde de magie !

„Întunericul era prezent și în mine. Exista de fapt în noi toți. Singura diferență era că unii dintre noi știam să îl deosebim și să-l evităm. Unii dintre noi nu renunță la luptă, și nici eu nu aveam de gând să o fac prea curând.”


În final pot să spun doar că Lavinia a dat lovitura cu acest prim volum al Corbilor ! De la prima până la cea de-a două sute optzeci și treia pagină a cărții cititorul va avea parte de suspans, adrenalină, răsturnări de situație, dragoste, ură și va trece prin o multitudine de stări contradictorii: de la surprindere, amuzament, compătimire, negare, furie până la uimire și nerăbdarea de a pune mâna cât mai curând pe volumul doi, spre a continua această călătorie.

Eu sunt pregătită să înfrunt Blestemul zorilor. Voi sunteți gata să dați piept cu magia?

Share this:

CONVERSATION

3 comentarii:

  1. Nu ești pregătită pentru vol.2 :))

    RăspundețiȘtergere
  2. De abia am invceput sa "gust" acest gen de carti. Cartea aceasta mai are de asteptat. Dar, in timp, sigur o voi citi :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Vreeeau atat de tare sa citesc toate cartile Laviniei! Copertele arata atat de bine si subiectul fiecareia este interesant. :) De abia astept sa pun mana pe ea si s-o citesc.

    RăspundețiȘtergere