Recenzie "Chemarea cucului" de Robert Galbraith
Întotdeauna m-au pasionat cazurile de crimă nerezolvate,
fie ele inspirate din realitate, ori pur și simplu inventate și „servite”
publicului larg sub forma unor show-uri sau, și mai bine, aflate între paginile
unei cărți.
Ca orice mare devorator de cărți cu adevărat bune și fiind de felul meu mai selectivă și pretențioasă,
am început să mă confrunt tot mai des cu acei „timpi morți” în care efectiv
tânjesc după o lectură memorabilă, dar nimic nu îmi satisface suficient de mult
așteptările. Așadar, cum pretențiile mele într-alde cititului au crescut odată
cu numărul de lecturi parcurse periodic, în ultimul timp m-am trezit că încerc
să citesc vreo cinci cărți din bibliotecă, încercările mele neavând sorți de
izbândă, abandonându-le pe toate după câteva pagini.
Situația s-a remediat imediat ce am început să citesc „Chemarea
cucului” care - nu glumesc -, după doar trei pagini a reușit să mă
captiveze într-atât de mult încât mi-a fost pe dată clar de ce dădusem greș cu
celelalte – aceasta era lectura de care aveam nevoie.
Încă dinainte de a „adopta” această carte (cum îmi place mie să spun), am fost ferm
convinsă, bazându-mă pe descriere, recnzii și numele autorului că nu mă va
dezamăgi și mi-am dat seama că povestea ce se ascunde între paginile ei va fi
una cu totul specială, dar abia după ce am început să citesc și am constatat că
nu mai puteam lăsa cartea jos, am realizat de câtă muncă, imaginație,
documentare a necesitat scrierea aceastei cărți. Și când spun toate acestea nu
mă las deloc influențată de renumele autoarei pentru că - unu la mână, există
foarte mulți autori arhicunoscuți care pe mine personal nu au reușit să mă
impresioneze deloc (chestie de gust, bineînțeles, dar pot să adaug că nu toți scriu pe măsura faimei lor și
uneori sunt supraestimați) și doi la mână – din adolescență mă chinui să termin
seria Harry Potter (DA, Robert Galbraith este pseudonimul sub care a
publicat cunoscuta J.K.Rowling).
Așadar, a fost o surpriză foarte plăcută pentru mine să constat că Rowling a
scris o serie detectivistică care îmi place infinit mai mult decât cea populată
de vrăjitori.
Acum să
vă prezint pe scurt (foarte scurt, aș
vrea să dau atâtea detalii și să vă spun absolut
tot ce se întâmplă în carte, dar suspansul trebuie ținut la cote cât mai
înalte, nu-i așa, pentru a păstra magia lecturii) care-i povestea din spatele
titlului...
De-a lungul lecturii facem cunoștință cu un fost veteran
de război, Cormoran Strike, care
bântuit de traume pshice și fizice, își concentrează atenția asupra carierei
sale de detectiv particular, carieră ce nu îi aduce foarte mulți bani din cauza
notorietății cu care se confruntă la început, neseriozității clienților care nu
îl plătesc pe măsura muncii depuse și a refuzului de a fi asociat cu celebrul
lui tată, starul rock Jonny Rokeby.
Curioasă să aflu ce semnifică numele lui Strike, după o
mică căutare am aflat sursa de inspirație a autoarei: folclorul englez,
regiunea Cornwall mai exact, St. Michael’ s Mount, unde Cormoran este asociat
cu un gigant care se credea că a dat naștere unei insule. Și Cormoran este și
primul uriaș ucis de Jack (cel din basmul pentru copii “Jack și vrejul de fasole”, cred). Și cormoran-ul mai
reprezintă și o specie de pasăre de apă (dar asta știam deja, și e oricum altă
poveste). Ceea ce vreau să subliniez e că autoarea a luat o decizie foarte inspirată
când și-a boteza personajul după gigantul din folclor– adică, Strike chiar e un
uriaș, și mai e și originar din Cornwall ! Cât de tare !!
Impunătorul detectiv, a cărui prezență nu trece niciodată
neobservată, este în realitate un om chinuit de trecut, având o copilărie
puternic influențată de deciziile mai puțin corecte ale părinților lui și o
tinerețe la fel de greu încercată pe câmpul de luptă. Dacă la exterior,
înfățișarea lui te duce cu gândul la un om dur, implacabil, prea puțin
preocupat de starea lui fizică, ușor supraponderal și mereu gata să ia pe
cineva la pumni, în interior el este afectat de reminiscențele trecutului și
bântuit de angelicul chip al celei ce i-a fost tovarășă timp de 15 ani:
Charlotte, o frumusețe exterioară înșelătoare și un
suflet rece ca gheața în interior.
Pentru a-și plăti datoriile și a nu-și pierde micul birou
unde își desfășoară atât activitățile detectivistice, cât și pe cele domestice
ca rezultat al izgonirii lui din luxosul apartament al logodnicei, Strike se
vede nevoit să accepte investigarea celebrului caz de sinucidere a
fotomodelului Lula Landry, deși acesta fusese clasificat de către poliție, în
urmă cu trei luni, ca fiind rezolvat. Cu toate acestea, bogatul frate vitreg al
Lulei susține că frumoasa lui soră nu s-ar fi sinucis și de fapt a fost
asasinată. Astfel i-a amploare o lungă și palpitantă investigare în care
cititorul, însoțit de Strike și Robin, asistenta lui temporară, sunt târâți atât
în lumea mondenă a Londrei, cu tot ce înseamnă celebritate, bogăție, fast,
vicii, secrete și exces de putere, cât și în lumea de la marginea periferiei,
mai puțin atractivă, în care predomină sărăcia lucie, mizeria, viciile (din nou,
se pare că e o caracteristică a ambelor clase sociale) și suferința. Ambele
lumi sunt la fel de periculoase și înșelătoare.
“Acum,
totuși, din aceste însemnări negru pe alb, din mesajele ortografiate excentric
și pline cu porecle și glume al căror înțeles era rezervat unui grup restrâns
de oameni, spectrul fetei moarte se ridica în fața sa în biroul întunecos.
E-mailurile ei îi ofereau ceea ce multitudinea de fotografii nu reușiseră
înțelegerea instinctivă, mai degrabă decât cerebrală, că o ființă umană reală,
vie, capabilă să râdă, dar și să plângă, își găsise moartea zdrobită pe
asfaltul înzăpezit al acelei străzi londoneze. Sperase să deslușească umbra
pâlpâitoare a unui criminal în timp ce răsfoia paginile dosarului, numai că în
schimb i-a apărut fantoma Lulei înseși, privind în sus la el, așa cum fac
uneori victimele crimelor violente, printre sfărâmăturile vieților lor
întrerupte.”
Robin, noua asistentă personală a lui Strike, proaspăt
logodită, este o tânără care dă dovadă de perseverență, discreție și
inteligență, care dintotdeauna și-a dorit în secret să aibă un job antrenant, deloc
plictisitor și pe alocuri periculos, așa cum este cel de asistentă al unui
detectiv particular. Curajoasă, eficientă și discretă, ea este un ajutor
nesperat pentru Strike, uneori
depășindu-și atribuțiile și readucându-l pe Cormoran înapoi pe linia de
plutire. Legătura dintre cei doi, deși strict profesională (momentan, speră
romantica din mine:P ) mi-a plăcut enorm de mult și abia aștept să văd cum va
decurge în următoarele două volume.
„În
timp ce Strike îl urma șchiopătând pe asistent, o frază ieșea la suprafață din
subconștientul lui, o frază pe care o citise cu mult înainte să fi văzut primul
cadavru sau să se fi minunat de frumusețea unei cascade din munții africani ori
să fi privit cum se năruiește fața unui ucigaș când își dă seama că a fost
prins.
Sunt
acum un nume.”
Ca o mică concluzie, recomand „Chemarea cucului” tuturor
celor care vor să citească o carte (polițistă) desăvârșită, care abundă în
acțiune și detalii, ușor amuzantă pe alocuri, complexă și cu o intrigă demnă de
cărțile cu Sherlock Holmes.
P.S. Seria de romane ce îl are în centrul acțiunii pe
Cormoran Strike se vrea a fi adaptată într-un serial tv, iar fanii detectivului
sunt de părere că Tom Hardy ar
trebui să joace rolul acestuia. Eu nu pot decât să îmbrățișez acastă propunere.
În unele imagini Tom pare Strike în carne și oase. Vă las mai jos două imagini,
să vă clătiți și voi ochii :P
Cartea aceasta sună genial, dar mă sperie dimensiunile ei! Nu știu de ce! :) Cândva, când eram mai mic, aveam o predilecție pentru cărți polițiste, crime, dar acum s-a cam șters. Totuși, aș vrea s-o încerc. Să-i dau o șansă. Poate, cine știe...
RăspundețiȘtergerechiar daca este voluminoasa, se citeste foarte repede. din partea mea putea sa aiba si mai multe pagini :))) de fapt, nu. e perfecta asa cum e :) o sa te atasezi de personaje atat de mult inca nu o sa iti dai seama cand ai ajuns la finalul cartii.
ȘtergereSună foarte interesant mai ales ca sunt adepta cărților polițiste. Iar parte în care se spune ca s.ar face un serial dupa aceasta carte o îl astept cu mare nerăbdare după ce am citit această recenzie. Cât despre Tom Harly în rolul unui detectiv <3
RăspundețiȘtergeresi eu astept cu nerabdare serialul. sper sa nu fie doar un simplu zvon, sa se si concretizeze.
ȘtergereSuper recenzie😁Intotdeauna m-ai impresionat prin recenziile tale extrem de bine scrise si ma bucur mult ca recomanzi aceasta carte despre care am auzit foarte multe, dar tu chiar m-ai convins sa o citesc❤
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru frumoasele cuvinte de apreciere :3 Ma bucur sa aud ca te-am convins sa o citesti. Abia astept impresiile tale :*
ȘtergereEu nu am inteles de unde provine numele cartii...🤔
RăspundețiȘtergere