Recenzie: Elias și spioana cărturarilor. O torță în noapte de Sabaa Tahir
„O Mască nu este făcută. Este re-făcută. Mai întâi e
distrusă. Este despuiată până la copilul tremurător care trăiește în miezul ei.
nu contează cât de puternică se consideră. Blackcliff o face mică, o umilește,
o înjosește. Dar dacă supraviețuiește, se naște din nou. Se ridică din lumea
întunecată a eșecului și a disperării ca să poată deveni la fel de
înspăimântătoare ca tot ceea ce a distrus-o. Ca să poată cunoaște întunericul și
să-l folosească drept paloș și scut în misiunea ei în slujba Imperiului.”
Seria fantasy scrisă de Sabaa Tahir a ajuns cu
ușurință una dintre preferatele mele, iar dacă la început nu eram sigură dacă
să încep și această serie sau nu, din momentul în care am primit primul volum
la un Secret Santa organizat între bloggeri, ca după aceea să-i devorez
conținutul, mânată de o foame tot mai mare pe măsură ce înaintam cu lectura, am
știut că sunt îndrăgostită și de această poveste. Nimic nou sub soare, căci
câte cărți nu adoră o bookaholică ca mine (și ca voi), nu?
Cum primul volum a fost unul extrem de alert, așteptările
mele în ceea ce privește O torță în noapte au fost destul de
ridicate, iar în mare parte autoarea a reușit chiar să mi le depășească,
volumul de față aducând nenumărate surprize (atât plăcute, cât și mai puțin
plăcute, dar care fac povestea și mai palpitantă) cititorilor de pretutindeni.
Acțiunea este alertă și prinde de la primele pagini, bine-cunoscutelor
personaje dn primul volum alăturându-li-se altele noi, care încheagă acțiunea
și conferă autenticitate poveștii.
Am fost vrăjită de lumea creată de autoare, de duritatea
probelor de la vestita Academie Blackcliff, locul în care tinerii sunt
introduși în arta uciderii, acolo unde suflete inocente sunt pervertite și
transformate astfel încât produsul final să fie un om mai puțin uman, mai dur
și total la îndemâna Imperiului, slujind intereselor acestuia și a oamenilor
din spatele acestuia, precum crudul Comandant, puternica și letala Keris
Veturia. Cei care absolv cu bine anii de instrucție devin Măști, marionete
controlate de Imperiu. Odată cu asasinarea împăratului, locul acestuia este
liber și trebuie ocupat cât mai repede, iar cele mai bune patru Măști trebuie
să-și dovedească abilitatea înfruntându-se în sângeroase lupte tactice și
strategice, unele dintre ele neavând nimic
de-aface cu onoarea, curajul sau perseverența, ci fiind create astfel
încât cea mai letală și lipsită de scrupule Mască să devină Împărat. Iar numele
acestuia nu întârzie să apară, Marcus fiind cel care, spre groaza multora, se
dovedește a fi cel mai potrivit în locul de Împărat, în timp ce Helene, un
dintre puținele femei de la Academie, fata blondă cu părul împletit, frumoasă
și inteligentă, devine Marele Sfrâncioc al Împăratului, mâna dreaptă a acestuia
și cea care va fi manipulată în o mie de feluri, una mai grotească decât alta,
să-i îndeplinească poruncile sadicului Împărat Marcus, cel care și-a dorit-o
mereu pe Helene și a fost respins în mod brutal de către aceasta.
Cu Marcus la putere și comandantul Keris manipulând și
elaborând în secret un mare plan malefic, Elias, fiul comandantului,
dezertează, renunțând la titlul de Mască și devenind un fugar din momentul în
care Laia, sclava cărturăreasă, îl salvează de la moarte. Acum ambii sunt
fugari, pe capul celor doi punându-se un preț imens, fiind urmăriți zi și
noapte de Războinicii Imperiului, Helene fiind, în calitate de Sfrâncioc al
Împăratului, cea care va trebui să-i prindă pe cei doi și să-i condamne la
moarte.
Volumul abundă în răsturnări de situație, lupte
sângeroase, călătorii îndepărtate și pline de primejdie, persoanje nemiloase,
răzbunări neașteptate, magie și supranatural, comploturi inimaginabile.
Călătoriile întreprinse de personaje îi maturizează și au
rolul de a le pune la încercare curajul, loialitatea și sănătatea mentală.
Traumele prin care acestea trec, rănile interioare și cicatricile de neșters,
inimile frânte și trupurile schilodite constituie mai mult decât simple efecte
ale încercărilor prin care au trecut. Autoarea își provoacă personajele să
sfideze moartea, să fie capabile să lupte în orice circumstanță, să rămână
întregi în urma confruntărilor avute.
Nu este niciun secret că personajul meu preferat din
toată seria este Helene Aquilla. Am iubit-o de la primele pagini ale
începutului de serie, o admir pentru inteligența ei, pentru empatia dar și
puterea interioară de care dă dovadă. Pentru că este o tânără ce dă dovadă de
tenacitate, curaj, bunătate și putere. Dragostea ei pentru Elias, bunul ei
camarad, cel alături de care a petrecut ultimii ani la Blackcliff,
susținându-se unul pe altul, ajutându-se să devină buni luptători și să rămână
întregi din punct de vedere mental, această iubire și loialitate a Helenei este
nesecată, extrem de sinceră, adoratoare, însă, din păcate, pângărită de
maleficele planuri ale Comandantului și Împăratului.
„Mă uit în oglindă. Arăt la fel ca acum câteva luni, în
ajunul absolvirii. Același corp. Același chip. Doar ochii sunt altfel. Mă uit
la privirea palidă a femeii dinaintea mea. Pentru o clipă, o văd pe Helene
Aquilla. Fata care spera. Fata care credea că lumea-i dreaptă. Dar Helene
Aquilla a fost distrusă. Nimicită. Helene Aquill a murit. Femeia din oglindă nu
este Helene Aquill. E Marele Sfrâncioc. Iar Marele Sfrâncioc nu-i singur,
pentru că Imperiul îi este mamă și tată, iubit și prieten. Nu are nevoie de
nimic altceva. De nimeni altcineva. Sfrânciocul se ține deoparte.”
Pervertirea Helenei este inevitabilă. În numele
Imperiului va trebui să se transforme, să își trădeze familia, prietenii,
principiile și imensa dragoste purtată lui Elias, să se trădeze pe ea însăși.
De-a lungul volumului, capitolele închinate acestei curajoase fete m-au
terminat emoțional. Am empatizat cu ea, am vrut să-i fiu aproape în momentele
de cumpănă (și Doamne, câte au mai fost !), aș fi vrut să mă transpun în
paginile cărții, să țip la autoare și să îndepărtez toată greutatea de pe
umerii favoritei mele.
„Majoritatea oamenilor, zice Cain, nu sunt decât niște scântei în marea întunecime a timpului.
Dar tu, Helene Aquilla, nu ești o scânteie de-o clipă. Tu ești o torță în
noapte – asta dacă îți îngădui să arzi.”
O la fel de mare responsabilitate se regăsește și pe
umerii personajului masculin Elias. Rănit și vânat, el fuge alături de spioana
cărturarilor, Laia, încercând să fugă cât mai departea de ura Imperiului, spre
temuta închisoare Kauf, acolo unde fratele Laiei, Darin, este condamnat și torturat
deoarece acesta deține un secret ascuns ani de zile de către Imperiu. Pericolul
de a fi aflat de cărturari planează asupra războinicilor, care vor să-l vadă
anihilat pe vecie, iar Elias, Laia și camarazii lor de luptă trebuie să facă și
imposibilul pentru a-l elibera la timp pe Darin și a dispune astfel de un mare
avantaj împotriva Imperiului ce se arată din ce în ce mai necruțător cu cei
care i se opun.
„Îi iau mâinile într-ale mele. Sunt reci. Sunt puternice.
Le-aș ține așa și le-aș săruta fiecare bătătură din palme, aș mușca-o încetișor
din interiorul încheieturii, făcând-o să i se taie răsuflarea. Aș trage-o mai
aproape ca să văd dacă-și dorește și ea să se abandoneze focului care arde
între noi.
Mă uit pe deasupra focului în ochii ei aurii așa cum m-am
ferit să o fac zile în șir. Îmi amintesc și de ce m-am ferit focul din ea,
hotărârea pătimașă sunt lucruri care stârnesc ceva în miezul ființei mele, ceva
întemnițat și care vrea cu disperare să se elibereze.”
Două dintre noile personaje, Harper și Afya, devin
favoritele mele într-un timp relativ scurt datorită complexității cu care sunt
create și am mari așteptări pe viitor în ceea ce le privește. Oarecum vreau să
cred că am intuit corect care va fi parcursul personajului Harper și de ce a
fost el plasat alături de Helene, dar probabil că autoarea mă va scurprinde cu
alte și alte schimbări, atât doar să nu fie surprize neplăcute.
Dintre toate personajele, cea cu care m-am identificat
cel mai puțin, deși am admirat-o pentru curajul de care a dat dovadă, este
Laia. Deși este personajul principal feminin al acestei serii, nu am putut să mă atașez
foarte mult de ea și mi-a lăsat de multe ori impresia că este un personaj puțin
cam prea clișeic pentru gusturile mele, deși recunosc, autoarea a înzestrat-o
cu o anumită abilitate ieșită din comun.
O torță în noapte este un volum antrenant, cu personaje complexe, cu o
poveste frumoasă, dar brutală. Este o lecție de viață despre curaj, loialitate,
lupta pentru libertate, iubire și sacrificii.
Mulțumesc librăriei online Libris.ro pentru acest
superb volum. Pe Libris.ro puteți găsi volumele voastre preferate la prețuri
accesibile.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu