Recenzie: Soluția coliniarității. Contrapunct de Bianca Nemeș

 




 Să fii opera de artă în viața ta obișnuită, aceasta este adevărata artă de a trăi.”

Exiști? Sau doar trăiești? Cu aceste întrebări, dar și cu multe altele, pe care le vom întâlni de-a lungul acestei cărți, începe călătoria inițiatică propusă de Bianca Nemeș, o scriitoare debutantă care, prin cartea de față, dorește să inspire, prin cuvinte și emoții, cu scopul reîntregirii ființei în total, după cum ea însăși declară.

Soluția coliniarității. Contrapunct este un volum scurt, dar precis, frumos în profunzimea care învăluie fiecare frază, fiecare cuvânt, fiecare capitol. Este o carte de introspecție, care invită cititorul la reflecție, creându-i un ambient propice pentru a-și (re)găsi și confrunta sinele. 

Fiecare dintre noi avem nevoie, într-o măsură de care prea puțini suntem conștienți, de o mai mare cunoaștere a sinelui și a trăirilor interioare. Mintea umană, prin vastitatea și complexitatea caracteristică, este casa fără de care omul nu ar putea exista, iar ca orice casă, trebuie îngrijită și îmbogățită cu elemente pozitive, dar mai ales apărată de factorii externi, care pot dăuna sănătății acestui locșor, reultatul fiind unul cu grave consecințe asupra omului.

Procesul de cunoaștere al sinelui este unul extrem de complicat, puțini fiind cei care sunt capabili să găsească soluțiile și răspunsurile necesare la nenumăratele întrebări și incertitudini pe care viața ni le servește constant. Procesul de auto-cunoaștere, auto-dezvoltare și auto-educare este dificil și deseori pavat cu piedici exterioare și nesiguranțe interioare ce fac dificil progresul, însă imperios necesar pentru conturarea precisă a ființei din spatele aparențelor.

„Pentru a atinge coliniaritatea sau contrapunctul trebuie să privim din exterior ceea ce ni se întâmplă, să aplicăm o falsă dedublare a eului pentru a putea privi în mod obiectiv, dar omnipotent viața.”

Trecutul și viitorul  joacă roluri importante în definirea noastră, ne modelează în feluri nebănuite, însă această influență nu este în cea mai mare parte benefică. Trecutul, fie el îmbogățit de amintiri memorabile ori umbrit de cele dureroase, planează deasupra noastră atât timp cât nu vom fi capabili să ni-l acceptăm și să-l lăsam acolo unde-i este locul, adică departe de prezentul nostru. Gândul la trecut ne poate face să ne pierdem în detalii, ne pune impedimente în acțiunile prezente și, implicit, are o anumită influență nefastă asupra viitorului. Bineînțeles că este recomandat să învățăm din greșelile trecutului, însă nu trebuie să lăsăm acele greșeli să ne modeleze într-un mod neproductiv prezentul. Nici gândurile obsesive închinate viitorului nu sunt indicate, deoarece cu cât ne concetrăm mai mult spre rezultat, cu atât mai mult nu ne putem bucura de călătorie, de procesul prezent, de acele lucruri pe care trebuie să le construim acum și aici. Prezentul este cea mai importantă carte pe care o putem juca, este cheia răspunsurilor adresate în trecut și neliniștilor pe care le-am putea avea în viitor și acesta este unul dintre lucrurile pe care le-am (re)învățat citind cartea Biancăi.

„Omul pendulează între cele două mari forțe ce îi ghidează existența: imaginea îngerului și a demonului, albul și negrul, spiritul și materia, divinul și terestrul, două dimensiuni contrare, antagonia bine-rău, una neputând exista fără cea de-a doua.”

Temele psihologice întâlnite în carte sunt numeroase și îmbracă diferite nuanțe ale auto-cunoașterii, fiind explicate succint și pe înțelesul tuturor diverse procese senzoriale și cognitive întâlnite în lucrările destinate celor care doresc să aibă acces la o înțelegere mai corectă a sinelui și a celor din jurul lor.

„Proiectează-te în forme, în simțuri, în emoții și vei descoperi voalul fremătător al posibilităților, al ecoului șters de banalitate și fluidizare a plăcerilor trecătoare. Ceea ce pornește din tine desparte, din prima clipă, tăcerea nonexistenței.”

Poate cel mai notabil îndemn este acela spre iubirea și acceptarea sinelui, fără de care nu ar fi posibilă iubirea, înțelegerea și acceptarea celor din jur. Felul în care ne oglindim în noi înșine, modalitatea în care ne percepem în interior și la exterior contribuie într-o mare măsură la felul în care ne raportăm la cei din jurul nostru. Fără o bună cunoaștere a propriei nostre ființe, a propriilor noastre gânduri, sentimente, reacții nu vom fi capabili să privim dincolo de aparențe, nu vom putea cunoaște în profunzime omul de lângă noi și nici nu vom fi capabili de a ne înțelege potențialul.

Ne este frică de ceea ce vom descoperi dacă lăsăm adevărul să răzbată dinăuntrul ființei noastre. Ne este frică de noi înșine, ne temem de ceea ce vom descoperi și fugim constant de ceea ce suntem, negându-ne din start acea variantă complexă și completă care am putea fi, dacă am lăsa deoparte limitările interioare.

„Ești damnat să creezi. O singură realitate pe persoană, ce transcede iluzia imaginarului și se așază în varianta vieții.”

Efemeritatea  este dovada clară că viața trebuie trăită asumat, în deplină conformitate cu cine suntem cu adevărat. Negarea sinelui, a dorințelor lăuntrice nu ne va aduce decât o existență minimală, nesatisfăcătoare, de neînțeles pentru noi înșine ori pentru cei din jur.

Societatea și influența pe care aceasta o exercită asupra noastră poate avea efecte nefaste asupra omului ce se află într-o continuă stare de căutare a propriului său eu. Rătăcirea fără rost și fără sens într-o lume superficială, îngrăditoare, limitativă și închistată în propriile-i neajunsuri și frustrări elimină sistematic acele părți necesare autocunoașterii, îngrădește opțiunile celui care dorește accesul spre o lume caracterizată prin iubire, înțelegere, cunoaștere, speranță, moralitate.

„Trăim într-o dramă a umanității, pe care nu o vrem, dar ne complacem în ea, pentru că e mai puțin efort decât să accezi spre tine, să fii una cu tine.”




Singurătatea, cea fizică și psihică, este poate arma cea mai distructivă cu care un om trebuie să se confrunte de-a lungul existenței lui, iar declanșatorul acestei arme este tot omul, căci întotdeauna ne raportăm la noi înșine prin alții, permițându-le să ne distrugă și să jongleze cu sensul propriei noastre vieți, în detrimentul întelegerii adevărului că noi înșine ne suntem suficienți.

Aș putea scrie multe despre această carte menită să sondeze sufletul uman și să modeleze gândirea omulu, însă vreau doar să subliniez că lectura este una extrem de frumoasă și relaxantă, însă nicidecum ușoară, deoarece fiecare cititor care purcede spre acestă călătorie literară trebuie să își asume realitatea de a fi pus în față cu anumite adevăruri incomode pe care, poate, și le-a negat de prea mult timp și pe care le-a lăsat să preia controlul asupra propriei lui vieți.

„Ești aici, spulberat în bucăți, încercând să te reasamblezi, amorful ce ești căutând conturul perfect pentru a trece la existență. Ștergi, refaci, încerci să posezi spațiul ce ți s-a oferit prin intermediul corpului, predispus la viață.”

„Trăim în timp, suntem marionetele vii ale cursului iluzionar. Știi că la final se apropie sfârșitul, dar continui să înaintezi spre nimicul ce vei fi, în loc să te apropii de totalul care ești.”

Este o lectură care trezește, introspectivă și inteligentă. Invită la meditație, cunoaștere, asumare, acceptare și conștientizare. Prin cartea de față, autoarea știe cum să inspire și cum să ghideze cititorul spre o mai bună, corectă și sănătoasă înțelegere a profunzimilor dinlăuntrul său. Este o carte care trebuie citită cu mintea și sufletul deschise, o lectură pe care o poți relua ori de câte ori simți că te-ai abătut de la propriul tău drum, că te-ai pierdut în toată această haotică existență.

„Poți crede în atingerea perfecțiunii sau își poți crea perfecțiunea.”

Recomand cu mare încredere cartea tuturor celor care s-au simțit, măcar și o singură dată,  pierduți în vâltoarea vieții și a regulilor ei nescrise, deseori aberante, limitative și lipsite de sens și valoare. Este o lectură inspirațională, necesară și revelatoare, o oglindă ce autoarea ți-o pune în față și te obligă să privești cu atenție și responsabilitate înăuntrul tău, până în profunzimea celulei epiteliale și dincolo de cătușele cu care singuri ne legăm.

Cartea poate fi achiziționată de pe acest site sau direct de la autoare.

 

Share this:

CONVERSATION

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu