Recenzie: Prețul sângelui de Cătălin Ioniță
Suspans, dramă, umor fin, răsturnări de situație și
momente emoționante, cam acestea ar fi principalele ingrediente pe care autorul
Cătălin
Ioniță le folosește cu generozitate în ultima sa carte lansată la
editura StoryCraft Publishing, Prețul sângelui, un roman polițist
care promite cititorilor o lectură incitantă, emoționantă și plină de
adrenalină. Un roller coaster literar pe gustul tuturor celor care sunt în
căutarea unei povești detectivistice bune, asezonată din belșug cu acțiune,
răsturnări de situație, fine elemente psihologice și sociale, umor negru și
replici savuroase care descrețesc fruntea cititorului care, prins în tumultul
poveștii, trăiește la intensitate maximă, alături de personaje, întregul melanj
sentimental ce derivă din toată această necunoscută ce reprezintă viața. O
viață cu bune și cu rele, în care noi toți trebuie să deosebim minciuna de
adevăr, interesele de sinceritate, oamenii valoroși de oamenii toxici.
Acțiunea debutează în forță încă de la primele pagini,
cititorul fiind martorul mut al unei scene atent regizate cu scopul de a induce
în eroare și de a pregăti terenul pentru acțiunea propriu-zisă, care va capăta
proporții uriașe pe măsură ce personajele principale își fac apariția și se
prezintă, rând pe rând, cititorilor.
Scena de început lasă loc de interpretări, fiind creată
în așa manieră încât să stârnească interesul și să alimenteze cititorului
dorința de a se scufunda total în lectură. Astfel, primii cu care facem
cunoștință sunt doi pungași experimentați care au la activ multe spargeri și
furturi. Prima imagine ni-i prezintă pe aceștia chiar în momentul în care
pătrund în casa unui renumit om de afaceri, un om de la care sigur au ce fura.
Însă viața le oferă o surpriză (neplăcută) de proporții în momentul în care cei
doi se trezesc prinși fără scăpare în aceeași cameră cu un cadavru. Cadavrul
renumitului om de afaceri și stăpânul casei, cel care lasă în urmă o familie
îndurerată (însă plină de secrete): soția, fata adolescentă și fratele acestuia alături de
care pusese bazele unei prestigioase firme IT. Cei doi hoți sunt principalii
suspecți, iar cum unul dintre ei a făcut greșeala de a atinge, în neștiință de
cauză, arma crimei, fără a își da seama ce reprezintă aceasta, poliția i-a
ridicat la „rangul” de criminali. Însă cazul este departe de a se fi încheiat,
căci avocata familiei este ferm convinsă că identitatea adevăratului criminal
este încă necunoscută, cei doi bărbați fiind, cel mai probabil, atrași într-o
capcană sângeroasă cusută cu ață albă.
„Există criminali proști și criminali deștepți. Câteodată
ei se comportă la fel, din motive diferite.”
Astfel, la sugestia avocatei, în scenă își face apariția
detectivul Jack Wyler – personajul omonim al seriei (iar aici mă hazardez să
afirm că Prețul sângelui este doar începutul unei serii detectivistice
promițătoare, căci pe parcursul lecturii ni s-au servit destule ponturi conform
cărora romanul este doar prima pagină a acestei aventuri literare), un bărbat
de vârstă mijlocie, căzut în dizgrație, înșelat de soție, îndepăratat de
aceasta și de fetița lor. Acesta nu a mai lucrat la un caz de mai bine de șase
luni, în prezent înecându-și amarul la propriu, în băutură și companii feminine
de-o noapte. Deși la început reticent în fața propunerii avocatei, Jack acceptă
să preia cazul imediat ce află că persoana cea mai scumpă lui pe lume, copilul
său, suferă de o boală gravă ce-i pune viața în pericol. Două săptămâni are la
dispoziție detectivul pentru a soluționa crima și pentru a putea beneficia de
remunerația pusă în joc – o sumă cu multe zerouri care îi poate oferi fetei o
nouă șansă la viață prin intermediul operației de care are nevoie urgentă.
Boala fetiței constituie laitmotivul cărții – dubla
provocare și neliniște a unui tată care își vede copilul pus în fața hâdă a
unei realități mult prea dure și în același timp a unui detectiv integru,
corect și justițiar, aflat pe urmele unui criminal inteligent, cu sânge rece.
„Moartea ! O văzuse de atâtea ori pe chipul altora, încât
o știa pe de rost, însă acum nu voia să o accepte. Nu putea.”
Jack este un personaj complex, extrem de real și de uman,
perfect în imperfecțiunea de care dă dovadă. Este un bărbat care a comis și va
mai comite multe greșeli, atât în viața sa privată, cât și în cea profesională.
Da, este un luptător atunci când viața îi reamintește, în mod brutal, cât de
efemeră este ea și cum într-o clipă poți avea totul (deși ai impresia că nu
este așa), iar în următoarea realizezi că, de fapt, trauma de-abia începe, iar
karma se încăpățânează să-ți arate că lucrurile, dar mai ales oamenii pe care
nu-i apreciezi cât timp îi ai lângă tine, pot dispărea la fel de ușor precum o
molie atinsă de flăcări. Am apreciat verticalitatea lui, curajul și puterea de
a care a dat dovadă pentru a se repune pe picioare și a își sprijini familia
greu încercată, deși, recunosc, mi-ar fi plăcut ceva mai multă determinare din
partea lui și poate ceva mai mult sânge rece, căci de multe ori, din cauza
stresului și a termenului limită, nu a mai judecat corect și a comis greșeli
importante care au costat viața celor din jur. Însă, bineînțeles, acest lucru
nu dovedește nimic altecva decât că toți suntem oameni supuși greșelilor. Cel
mai important este să nu le repetăm și să nu facem rău altor oameni în mod
conștient. Acest lucru l-a făcut și mai
uman, căci apreciez un personaj construit din lumini și umbre, cu care pot
empatiza și căruia îi pot aprecia atât caracteristicile frumoase, sensibile,
cât și vulnerabilitățile și imperfecțiunea. Iar acest lucru pot să-l afirm și
în cazul celorlalte personaje ale cărții, fie ele secundare ori episodice.
„Așa i se întâmpla mereu când se apropia de rezolvarea
cazului. Devenea nerăbdător, sângele îi fierbea în vine și simțea o nevoie
teribilă să facă orice putea ca să grăbească deznodământul.”
Dacă tot am adus vorba de restul personajelor, ei bine,
acestea nu sunt extrem de numeroase, așa cum mi-ar fi plăcut, însă la fel de
umane și imperfecte precum detectivul nostru. Ashley, soția acestuia, este o
femeie măcinată de probleme si își dorește ca soțul ei să fie mai
prezent în familie și să lase pe locul secund meseria de detectiv, lucru pe
care nu îl face, iar aceasta îl părăsește și decide să își crească (mai mult)
singură copilul. În scenă intră, bineînțeles,
familia omului de afaceri găsit mort. De soția acestuia mi-a plăcut cel mai
mult și vă pot dezvălui doar atât: prezența sa va da peste cap viața
detectivului și a familiei acestuia, în nu în sensul în care probabil vă
gândiți acum. Rolul ei este unul crucial și am apreciat prezența acestui
perosonaj feminin vertical, corect și inteligent. În scenă își fac apariția și fratele omului de afaceri, alături de echipa acestuia, toți deținând
secrete și având roluri importante în poveste. Altfel spus, destinele acestor
personaje, cât și a altora de care nu am menționat aici, se întrepătrund în mod tragico-comic până în
cele mai mici detalii.
Am apreciat dorința autorului de a da viață unui scenariu
plauzibil, care ni se poate întâmlpa oricăruia dintre noi, a unor tipologii
umane pe care le putem întâlni în viața de zi cu zi și a unor dileme
existențiale demne de romanele psihologice.
Ce am apreciat mai puțin: pe de o parte, numărul redus de
personje, iar aici mă refer mai ales la suspecți, căci dacă este să vorbim
despre un roman polițist cu accente de thriller –psihologic, așteptările mele
sunt cresc exponențial cu numărul deloc neglijabil al cărților din acest gen pe
care le-am devorat până în prezent. Mi-aș fi dorit să am o mai largă paletă de
suspecți, căci îi puteam număra pe degetele de la o mână și mi-a devenit foarte
clar încă de la început cine nu este criminalul, deși dovezile se îndreptau către
respectiva persoană, și cine anume are cele mai mari beneficii de pe urma
asasinatului. Un alt detaliu care mi s-a
părut important, dar pe care nu prea l-am găsit în carte, este prezența
descrierilor, sau mai bine spus absența acestora. Mi-ar fi plăcut să aflu mult
mai multe despre dilemele, sentimentele, gândurile, pe scurt, viețile personale
ale personajelor, și asta prin intermediul descrierilor pe care nu prea le-am
găsit, cartea punând accentul pe dialogurile și inetracțiunile dintre
personaje.
În final, mai pot adăuga doar atât: Prețul sângelui este un roman polițist extrem de promițător, cu personaje de care eu una, personal, m-am atașat și pe care mi-ar plăcea din tot sufletul să le regăsesc într-o viitoare continuare, căci ard de nerăbdare să aflu anumite răspunsuri care, zic eu, merită a fi clarificate într-un următor volum din seria Detectivul Jack Wyler.
Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul editurii StoryCraft Publishing.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu