Recenzie: Prețul sângelui de Cătălin Ioniță

 




Suspans, dramă, umor fin, răsturnări de situație și momente emoționante, cam acestea ar fi principalele ingrediente pe care autorul Cătălin Ioniță le folosește cu generozitate în ultima sa carte lansată la editura StoryCraft Publishing, Prețul sângelui, un roman polițist care promite cititorilor o lectură incitantă, emoționantă și plină de adrenalină. Un roller coaster literar pe gustul tuturor celor care sunt în căutarea unei povești detectivistice bune, asezonată din belșug cu acțiune, răsturnări de situație, fine elemente psihologice și sociale, umor negru și replici savuroase care descrețesc fruntea cititorului care, prins în tumultul poveștii, trăiește la intensitate maximă, alături de personaje, întregul melanj sentimental ce derivă din toată această necunoscută ce reprezintă viața. O viață cu bune și cu rele, în care noi toți trebuie să deosebim minciuna de adevăr, interesele de sinceritate, oamenii valoroși de oamenii toxici.

Acțiunea debutează în forță încă de la primele pagini, cititorul fiind martorul mut al unei scene atent regizate cu scopul de a induce în eroare și de a pregăti terenul pentru acțiunea propriu-zisă, care va capăta proporții uriașe pe măsură ce personajele principale își fac apariția și se prezintă, rând pe rând, cititorilor.

Scena de început lasă loc de interpretări, fiind creată în așa manieră încât să stârnească interesul și să alimenteze cititorului dorința de a se scufunda total în lectură. Astfel, primii cu care facem cunoștință sunt doi pungași experimentați care au la activ multe spargeri și furturi. Prima imagine ni-i prezintă pe aceștia chiar în momentul în care pătrund în casa unui renumit om de afaceri, un om de la care sigur au ce fura. Însă viața le oferă o surpriză (neplăcută) de proporții în momentul în care cei doi se trezesc prinși fără scăpare în aceeași cameră cu un cadavru. Cadavrul renumitului om de afaceri și stăpânul casei, cel care lasă în urmă o familie îndurerată (însă plină de secrete): soția, fata adolescentă și fratele acestuia alături de care pusese bazele unei prestigioase firme IT. Cei doi hoți sunt principalii suspecți, iar cum unul dintre ei a făcut greșeala de a atinge, în neștiință de cauză, arma crimei, fără a își da seama ce reprezintă aceasta, poliția i-a ridicat la „rangul” de criminali. Însă cazul este departe de a se fi încheiat, căci avocata familiei este ferm convinsă că identitatea adevăratului criminal este încă necunoscută, cei doi bărbați fiind, cel mai probabil, atrași într-o capcană sângeroasă cusută cu ață albă.

„Există criminali proști și criminali deștepți. Câteodată ei se comportă la fel, din motive diferite.”

Astfel, la sugestia avocatei, în scenă își face apariția detectivul Jack Wyler – personajul omonim al seriei (iar aici mă hazardez să afirm că Prețul sângelui este doar începutul unei serii detectivistice promițătoare, căci pe parcursul lecturii ni s-au servit destule ponturi conform cărora romanul este doar prima pagină a acestei aventuri literare), un bărbat de vârstă mijlocie, căzut în dizgrație, înșelat de soție, îndepăratat de aceasta și de fetița lor. Acesta nu a mai lucrat la un caz de mai bine de șase luni, în prezent înecându-și amarul la propriu, în băutură și companii feminine de-o noapte. Deși la început reticent în fața propunerii avocatei, Jack acceptă să preia cazul imediat ce află că persoana cea mai scumpă lui pe lume, copilul său, suferă de o boală gravă ce-i pune viața în pericol. Două săptămâni are la dispoziție detectivul pentru a soluționa crima și pentru a putea beneficia de remunerația pusă în joc – o sumă cu multe zerouri care îi poate oferi fetei o nouă șansă la viață prin intermediul operației de care are nevoie urgentă.

Boala fetiței constituie laitmotivul cărții – dubla provocare și neliniște a unui tată care își vede copilul pus în fața hâdă a unei realități mult prea dure și în același timp a unui detectiv integru, corect și justițiar, aflat pe urmele unui criminal inteligent, cu sânge rece.

„Moartea ! O văzuse de atâtea ori pe chipul altora, încât o știa pe de rost, însă acum nu voia să o accepte. Nu putea.”

Jack este un personaj complex, extrem de real și de uman, perfect în imperfecțiunea de care dă dovadă. Este un bărbat care a comis și va mai comite multe greșeli, atât în viața sa privată, cât și în cea profesională. Da, este un luptător atunci când viața îi reamintește, în mod brutal, cât de efemeră este ea și cum într-o clipă poți avea totul (deși ai impresia că nu este așa), iar în următoarea realizezi că, de fapt, trauma de-abia începe, iar karma se încăpățânează să-ți arate că lucrurile, dar mai ales oamenii pe care nu-i apreciezi cât timp îi ai lângă tine, pot dispărea la fel de ușor precum o molie atinsă de flăcări. Am apreciat verticalitatea lui, curajul și puterea de a care a dat dovadă pentru a se repune pe picioare și a își sprijini familia greu încercată, deși, recunosc, mi-ar fi plăcut ceva mai multă determinare din partea lui și poate ceva mai mult sânge rece, căci de multe ori, din cauza stresului și a termenului limită, nu a mai judecat corect și a comis greșeli importante care au costat viața celor din jur. Însă, bineînțeles, acest lucru nu dovedește nimic altecva decât că toți suntem oameni supuși greșelilor. Cel mai important este să nu le repetăm și să nu facem rău altor oameni în mod conștient.  Acest lucru l-a făcut și mai uman, căci apreciez un personaj construit din lumini și umbre, cu care pot empatiza și căruia îi pot aprecia atât caracteristicile frumoase, sensibile, cât și vulnerabilitățile și imperfecțiunea. Iar acest lucru pot să-l afirm și în cazul celorlalte personaje ale cărții, fie ele secundare ori episodice.

„Așa i se întâmpla mereu când se apropia de rezolvarea cazului. Devenea nerăbdător, sângele îi fierbea în vine și simțea o nevoie teribilă să facă orice putea ca să grăbească deznodământul.”

Dacă tot am adus vorba de restul personajelor, ei bine, acestea nu sunt extrem de numeroase, așa cum mi-ar fi plăcut, însă la fel de umane și imperfecte precum detectivul nostru. Ashley, soția acestuia, este o femeie măcinată de probleme si își dorește ca soțul ei să fie mai prezent în familie și să lase pe locul secund meseria de detectiv, lucru pe care nu îl face, iar aceasta îl părăsește și decide să își crească (mai mult) singură copilul. În scenă intră, bineînțeles, familia omului de afaceri găsit mort. De soția acestuia mi-a plăcut cel mai mult și vă pot dezvălui doar atât: prezența sa va da peste cap viața detectivului și a familiei acestuia, în nu în sensul în care probabil vă gândiți acum. Rolul ei este unul crucial și am apreciat prezența acestui perosonaj feminin vertical, corect și inteligent. În scenă își fac apariția și fratele omului de afaceri, alături de echipa acestuia, toți deținând secrete și având roluri importante în poveste. Altfel spus, destinele acestor personaje, cât și a altora de care nu am menționat aici,  se întrepătrund în mod tragico-comic până în cele mai mici detalii.

Am apreciat dorința autorului de a da viață unui scenariu plauzibil, care ni se poate întâmlpa oricăruia dintre noi, a unor tipologii umane pe care le putem întâlni în viața de zi cu zi și a unor dileme existențiale demne de romanele psihologice.  Ce am apreciat mai puțin: pe de o parte,  numărul redus de personje, iar aici mă refer mai ales la suspecți, căci dacă este să vorbim despre un roman polițist cu accente de thriller –psihologic, așteptările mele sunt cresc exponențial cu numărul deloc neglijabil al cărților din acest gen pe care le-am devorat până în prezent. Mi-aș fi dorit să am o mai largă paletă de suspecți, căci îi puteam număra pe degetele de la o mână și mi-a devenit foarte clar încă de la început cine nu este criminalul, deși dovezile se îndreptau către respectiva persoană, și cine anume are cele mai mari beneficii de pe urma asasinatului.  Un alt detaliu care mi s-a părut important, dar pe care nu prea l-am găsit în carte, este prezența descrierilor, sau mai bine spus absența acestora. Mi-ar fi plăcut să aflu mult mai multe despre dilemele, sentimentele, gândurile, pe scurt, viețile personale ale personajelor, și asta prin intermediul descrierilor pe care nu prea le-am găsit, cartea punând accentul pe dialogurile și inetracțiunile dintre personaje.

În final, mai pot adăuga doar atât: Prețul sângelui este un roman polițist extrem de promițător, cu personaje de care eu una, personal, m-am atașat și pe care mi-ar plăcea din tot sufletul să le regăsesc într-o viitoare continuare, căci ard de nerăbdare să aflu anumite răspunsuri care, zic eu, merită a fi clarificate într-un următor volum din seria Detectivul Jack Wyler.

Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul editurii StoryCraft Publishing

Share this:

CONVERSATION

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu