Recenzie: „Mereu cu gândul la ea” de Jean-Baptiste Andrea

 





„Viața e un șir de alegeri pe care le-am face altfel dacă ne-ar fi dat s-o luăm de la capăt.”

Nu refuz niciodată o carte de ficțiune istorică bine scrisă și documentată, căci adevărul care se împletește cu ficțiunea oferă atât de multe unui cititor avid după cunoaștere, încât acest gen literar este cu ușurință iubit și apreciat de mai toți cititorii, indiferent de preferințele ori vârstele acestora. Așadar, după ce m-am documentat puțin despre noua carte a scritorului, scenaristului și regizorului francez Jean-Baptiste Andrea, „Mereu cu gândul la ea”, premiata în 2023 cu premiul Goncourt, nu am stat pe gânduri și am adăugat titlul pe lista dorințelor, chiar în fața altor romane ce își așteaptă nerăbdatoare rândul..

Deopotrivă ficțiune istorică, roman de dragoste și roman dedicat iubitorilor artei, „Mereu cu gândul la ea” este o lectură ambițioasă despre puterea prieteniei, ambiție și curaj, dragoste obsesivă, faimă și putere, pericolele traversării unei perioade întunecate din istoria Italiei dominate de fasciști.

Scriitura lui Andrea este concisă, ascuțită precum loviturile unei dalte, fermecătoare și atractivă, iar cele peste 400 de pagini ale romanului atestă capacitatea acestuia de a construi o poveste interesantă, petrecută pe parcursul multor ani, începând cu primii ani ai copilăriei personajului masculin principal – Mimo Vitaliani, pe numele său complet Michelangelo (un nume predestinat), până la moartea acestuia.

Mimo este un personaj nonconformist, plin de contradicții, creionat într-un mod cât se poate de realist și original: este un copil născut într-o familie săracă, ajuns ucenic pentru un oportunist tăietor în piatră în urma unui șir de evenimente nefavorabile - moartea tatălui, a cărui pasiune pentru sculptură a moștenit-o, și părăsirea mamei, incapabilă de a-l întreține singură. Odată ajuns în Italia, Mimo, prin trudă, sudoare și sacrificii, ajunge să stăpânească la perfecție arta sculpturii, nu înainte de a cunoaște ce înseamnă fățărnicia și nimicnicia oamenilor, de a îndura cele mai înjositoare momente și de a afla ce preț trebuie să plătească pentru recunoașterea talentului și a muncii sale.

Arta – sculptura – ocupă pentru Mimo un loc special în suflet, îl înnobilează și îi deschide nenumărate oportuntăți, îi aduce recunoaștere, bani și încredere, însă adevăratul moment ce îi definește pe deplin existența și i-o modelează în nebănuite feluri este momentul în care destinul i se intersectează cu membra unei famili extrem de influente și puternice: Viola Orsini. Încă din primele interacțiuni, cei doi devin prieteni apropiați, ajungând să se numească gemeni cosmici, termen inventat de îndrăzneața Viola.

„Nu există Mimo Vitaliani fără Viola Orsini. Însă există Viola Orsini fără să fie nevoie de nimeni altcineva.”

Exuberantă, ambițioasă și extrem de inteligentă, Viola este un personaj aparte, remarcându-se prin ambiția ei de a își depăși soarta de tânără femeie născută într-o familie privilegiată, destinată căsătoriei și procreării. Este considerată vrăjitoare, ciudată din cauză legăturii pe care o are cu o ursoaică salvată de la moarte și puțin imatură din cauza dorinței sale de a studia și de a ajunge pilot. Inevitabil, prin firea-i excentrică și nonconformistă, ajunge fie îndrăgită, fie arătată cu degetul. Sălbatică în gândire și faptă, Viola atrage în urma ei un episod nefericit, care îi va hotărî soarta și o va transforma într-o fire docilă, de nerecunoscut în fața prietenului ei intim, Mimo, alături de care se avânta cu putere în cele mai savuroase năzbâtii. Cu timpul, deși vor fi despărțiți pe perioade lungi, cei doi își vor influența reciproc viețile, în special parcursul tânărului sculptor luând avânt datorită, în parte, talentului său, dovedit mai întâi prin intermediul unui cadou dăruit Violei de ziua acesteia, dar și influenței de necontestat a familiei Orsini. Deopotrivă binecuvântare și blestem, familia Orsini ajunge să influențeze parcursul micului Mimo până în momentul în care cititorul îl găsește într-o abație, așteptându-și sfărșitul – acesta fiind, de fapt, capitolul cu care autorul își începe cartea.

„Ab tenebris, ad lumina. Orsinii rămâneau fideli devizei lor. Din întuneric, spre lumină.”

Astfel, pe fundalul mai multor episoade istorice reale, precum Primul Război Mondial, preluarea puterii de către fasciști, decăderea Italiei, se desfășoară o poveste de dragoste interzisă și complicată, dictată de nesiguranțele epocii, diferențe de statut, războaie externe dar și nesiguranțe și îngrădiri emoționale.

Deși am apreciat atât imaginația și talentul autorului, cât și temele delicate abordate, mă așteptam la o mai mare profunzime, la personaje de care să mă atașez și de care să îmi peste cu adevărat, la o lectură memorabilă din toate punctele de vedere, căci este atât de apreciată și recomandată. Câteva lucruri nu au funcționat pentru mine: nu puține au fost momentele în care m-am simțit plictisită, de parcă autorul nu reușea deloc să îmi mențină atenția. Cel mai mult m-a deranjat că nu am reușit să am o conexiune cu personajele. Cu excepția Violei, care m-a intrigat și cu care am rezonat o mare parte din timp, toate celelalte personaje nu m-au convins decât într-o foarte mică măsură, nereușind să le înțeleg pe deplin. Mi-aș fi dorit ca din paginile acestei cărți atât de promițătoare prin subiectele abordate să răzbată mai multă emoție și profunzime. Uneori, am simțit că autorul nu stăpânește pe deplin arta povestirii, redând povestea într-un mod destul de pasiv, chiar rece uneori. Cu toate acestea, nu contest unicitatea poveștii ori scriitura reușită, ci doar lipsa acelei emoții pure pe care am întrezărit-o doar în etapa incipientă a cunoașterii celor doi protagoniști.

„Viola era demiurgul vieților noastre, le organiza după bunul ei plac, cu un trosnet din degete sau cu un zâmbet.”

M-am bucurat că am avut ocazia de a parcurge acest roman promițător și am să recomand cartea tuturor celor care sunt atrași de artă, ficțiune istorică și romane de dragoste realist construite. Mulțumesc prietenilor de la Libris.ro pentru oportunitatea de a împărtăși cu voi aceste impresii. Nu uitați că pe Libris.ro găsiți o selecție ofertantă de cărți în limba română și engleză.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Share this:

CONVERSATION

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu