Recenzie: În miez de noapte să ne îngropați de V.E.Schwab

 




„Este oare viață, dacă nu este și moartea cu care s-o cumpănești? Sau scurtimea ei o face mai frumoasă?”

„Sunt liberă. Liberă de durere. Liberă de reguli. Liberă de moarte. Liberă să trăiesc după cum îmi doresc. Liberă să iau ceea ce vreau. Liberă să fiu cine vreau. Cu cine vreau.”

Care este prețul nemuririi? Care este prețul unei vieți lungi, trăite fără opreliști, fără reguli, fără moralitate? Care este prețul pe care tu ai fi dispus/ă să-l pătești dacă ți s-ar promite o viață bogată, fără dureri fizice ori emoționale, fără boli, fără constrângeri? Ce preț ai fi gata să plătești pentru o viață trăită într-o așa zisă libertate? Care este prețul de a fi liber/ă fizic, emoțional, într-o lume în care, de fapt, nimeni nu cunoaște ce semnifică, în realitate, libertatea totală? Poate ea exista pe deplin și dacă da, vine cu un preț ce îi anulează profunzimea și sensul cuvântului?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care îți vor popula mintea pe măsură ce avansezi cu lectura acestui roman, În miez de noapte să ne îngropați. Poate că la suprafață, pentru cei care nu citesc fantasy sau pentru cei care vor spune că este o altă carte cu vampiri, romanul de față nu constituie vreun interes, însă în profunzime, V.E.Schwab scrie, prin povestea de față, despre libertate, feminism, iubire și obsesie, dificultatea de a putea alege sau mai corect spus, interzicerea propriilor alegeri atunci când ești o femeie din anii 1500, viață și artă, puterea îmbătătoare a libertății, efemeritatea vieții, greutatea oferită de către nemurire, puterea oferită de nemurire, ce pervertește umanitatea și moralitatea, greutatea singurătății, care este diferită de însingurare, dar mai ales moarte. Este o carte ce tratează subiecte delicate, subiecte umane, subiecte frumoase și profunde. Este o carte pe care o citești noaptea, la lumina unei lumânări, cu fereastra deschisă, cu priviri piezișe spre luna ce veghează deasupra umanității. Este o carte care te îmbată prin atmosfera gothică, misterioasă și seducătoare, te ține liptit/ă de paginile ei, pentru a nu rata momentele-cheie, momentele pline de acțiune și necunoscut, însă în final, este o carte ce te face să îți pui întrebări despre viață, principii și integritate. Te face să reflectezi la faptul că viața poate fi o binecuvântare în ciuda efemerității noastre, a tuturor, sau poate chiar datorită acestei efemerități, căci o face mai valoroasă. Te face să te întrebi care este rolul oamenilor care vin și pleacă din viața noastră, dacă ei lasă cicatrici ce ne vor modela în feluri nebănuite și dacă îi vedem cu adevărat, dincolo de suprafața înșelătoare. Te face să te gândești la iubiri eterne, iubiri efemere și care este diferența dintre ele. Te îmbată prin idei seducătoare precum nemurirea, puterea infinită, libertatea alegerilor, dar în final îți demonstrează că aceste conccepte nu există cu adevărat, că nu îți poți modela destinul pe baza unui control, că viața are un ciclu propriu, iar singurul element ce ne definește parcursul este sufletul nostru, iar dacă ni-l oferim unei năluci, asta vom deveni și noi în final.

„În miez de noapte să mă-ngropați

În pământ puțin, udat din belșug

Sălbatică roză crescând ca s-aflați

Cu roșii petale, spini-colți ce străpung.”

„Noi suntem rozele crescute-n miez de noapte. Suntem udați de viață, și din belșugul ei, rădăcinile ni se adâncesc, iar mugurii nu ne sunt atinși de vârstă. Pe noi, timpul ne întărește, ne face mai de soi. Noi nu suntem monștri, suntem cele mai frumoase flori din natură.”

Scrisă pe trei planuri temporale – Spania anilor 1500, Londra anilor 1800 și prezentul din Boston, din trei perspective diferite – a Mariei, a lui Charlotte și a lui Alice, cartea oferă o călătorie provocatoare pe tărâmul feminismului, oferind perspective diferite despre ce înseamnă să fii femeie în epoci diferite.

Mereu mi s-a părut că este ceva seducător în poveștile cu vampiri. Poate datorită asocierii acestora cu libertatea eliberatoare, cu iluzia trăirii unei vieți fără durere, fără boală, fără moarte, doar cu luxul propriilor alegeri, fără limite, fără sentimentul că nu poți, nu ai voie, nu ai timp, nu ai posibilități. Asta gândește și Maria, tânăra prea libertină în mentalitate pentru anii 1500. O mică fată sălbatică ce se transformă într-o tânără pătimașă, ce visează la o iubire idilică, care să meragă mână în mână cu respectul și libertatea. Însă descoperă de tânără că bărbații o vor supusă, o vor drept un trofeu, o vor tăcută și fără inițiative proprii. Puternică din fire, din momentul în care descoperă secretul incredibil al unei văduve atrăgătoare, hotărăște să își transforme viața și decide că prețul plătit este unul avantajos. Și chiar așa este, pentru multe secole...până când lipsa unei moralități, lipsa unor limite autoimpuse și o mare sete de putere o transformă pe Maria într-o ființă dură, fără remușcări, fără suflet și fără viitor...chiar dacă este nemuritoare.

„Este o flacără în noapte, iar noaptea este plină de molii.”

„Nu există artă fără viața care să o inspire.”

Am empatizat de multe ori cu Maria, cu dorința ei de a-și trăi viața în propria-i orânduială, cu nevoia imperioasă de a nu se lăsa frântă, cu speranțele ei și iubirea ei imensă pentru viață, cu iubirea ei pentru o singură parteneră, pe care  o protejează și îi oferă fericire. Însă Maria greșește când uită că iubirea ar trebui să fie liberă, nu impusă, când ajunge să facă exact ce ura odinioară la bărbați...Mi-a fost dragă Maria, am apreciat-o pentru puterea de a lua de la viață tot ce-i mai bun, de a a trai, nu doar a supravietui, însă mi-a și părut rău pentru prețul pe care a fost nevoită să îl plătească la final.

Charlottte, deși asemănătoare Mariei prin năzuința ei de a fi liberă, neînfrântă de rigorile societății, este diferită de aceasta prin puterea de a-și păstra sufletul pur chiar și după transformare. Viața de creatură a nopții nu îi fură umanitatea ori gingășia. Ține de moralitate chiar și când setea aproape o distruge și deși tânjește după iubire sinceră, după companie, alege o viață solitară, în neconcordanță cu dorințele ei, pentru a nu exista posibilitatea ca oamenii din jurul ei să plătească prețul suprem în locul ei. Este o fire fragilă, dar puternică, care iubește și simte prea mult, capabilă de sacrificii.

„Unii oameni își țin inima atât de ascunsă încât abia dacă mai știu că o au. Dar tu ai purtat-o mereu ca pe-o a doua piele. Descchisă în fața lumii. Tu simți totul. Dragostea și durerea. Bucuria, speranța și tristețea. Asta o să îți facă viața mai grea. Dar și mai frumoasă.”

„Ideea este că găsim căi de a ne agăța de oamenii care am fost. Sperând că astfel ne vom împiedica să devenim altceva.”

„Ești bătaia inimii mele. Trandafirul meu sălbatic. Te-am îngropat în miez de noapte. Te-am udat până când ai înmugurit.”

Alice este tânăra nesigură, ce încă nu a învățat ce înseamnă viața. În căutarea unei frânghii de care să se agațe, în căutarea unui sens și a unei vieți mulțumitoare, întâlnește femeia care îi va rescrie destinul, ajungând astfel să lupte nu doar pentru ce avea odată, ci și pentru readucerea unui echilibru vital în viața mai multor personaje..




Trei tinere femei al căror destin uneori tragic, alteori fermecător, se înlănțuie pentru a ne oferi o poveste palpitantă și atent meșteșugită despre diversele fațete ale libertății. Fiecare dintre ele își dorește ceva, fiecare luptă în stilul ei propriu pentru credințele sale, fiecare ajunge să descopere care este sensul unei vieți trăite la intensitate, fără vreo altă frână, decât păstrarea sau regăsirea umanității.

„Fiecare răspuns are două părți. Partea rostită și partea nerostită.”

„Dacă ei putrezesc pe dinafară, noi putrezim pe dinăuntru. Suntem secătuiți, bucată cu bucată, pe măsură ce tot ceea ce ne-a făcut oameni piere. Bunătatea. Empatia. Puterea de a ne teme și de-a iubi.”

Este un roman gothic cu o atmosferă electrizantă, cu personaje seducătoare, realist de uman construite în ciuda naturii lor vampirice, cu o scriitură poetică și îmbătătoare și cu multe lecții profunde ce se vor a fi descoperite. Mi-a plăcut la nebunie, nu este doar o carte, este o experiență !

Mulțumesc din suflet prietenilor de la Libris.ro pentru că au făcut posibilă această lectură. Pe Libris.ro găsiți cărțile autoarei V.E.Schwab atât în română, cât și în engleză, precum și alte titluri preferate.

 

 

 

 

 

 

 

 

Share this:

CONVERSATION

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu