Recenzie: Mă iubește, nu mă iubește de M.J.Arlidge

 




„Rănile pe care ți le fac cei de-un sânge cu tine dor cel mai tare.”

Helen Grace este cea mai iubită inspectoare din actuala literatură crime-mystery, o femeie atipică și nonconformistă, unică prin prisma situațiilor excepționale și periculoase la care este expusă, o luptătoare și o justițiară, o femeie detectiv ambițioasă, rănită în atât de multe feluri, însă cu un suflet extraordinar și extrem de empatică.

Mă iubește, nu mă iubește este cel de-al șaptelea volum al seriei ce l-a propulsat pe M.J.Arlidge drept unul dintre cei mai cunoscuți scriitori de thrillere și cartea cu care acesta a experimentat cel mai mult, acțiunea poveștii desfășurându-se pe parcursul a doar 24 de ore. O premisă destul de ambițioasă, o dorință a autorului de a da naștere celei mai pline de adrenalină povești a seriei Helen Grace.

Așteptările mele (și pun pariu, ale tuturor fanilor seriei, în special după volumul precedent, în care lucurile au explodat, la propriu. Recenzia, aici.)? Extrem de ridicate. Însă au fost ele atinse? Din păcate, nu. Este singurul volum din serie căreia nu i-am acordat nota maximă de 5 steluțe pe Goodreads. Și chiar mă simt vinovată pentru acest lucru. însă, din multe puncte de vedere, am simțit că autorul s-ar fi pierdut. Sau a pierdut-o pe Helen, a pierdut esența seriei, a pierdut multitudinea de emoții contradictorii pe care ni le oferea în timpul lecturării volumelor sale. S-a pierdut esența și profunzimea, nu am regăsit acele momente de introspecție, nu m-am putut conecta cu Helen, să aflu ce simte, ce gândește, doar spre final Arlidge mi-a oferit puțin din vechea Helen, însă ni se redă o variantă mai slabă, mai pierdută a celei care ne-a cucerit prin verticalitatea, curajul și sinceritatea de care a dat mereu doavdă.

Dacă ar fi să rezum esența întregului volum printr-un singur cuvânt, acela ar fi previzibil. Deși se vrea a fi o poveste plină de adrenalină, suspans și răsturnări de situație, romanul mi s-a părut lipsit de profunzime. Da, este o poveste spusă pe repede-nainte, avem parte nu de una, nu de două, ci de patru crime ce se petrec în mai puțin de 24 de ore, avem răniți, morți și cazuri speciale care dau mari bătăi de cap echipei de poliție din Southampton, însă dorinței mele de a crea o legătură cu personajele cărții – cu Helen, cu echipa sa genială, cu victimele, chiar și cu răufăcătorii – mai ales cu această tipologie de personaje, căci villianurile oferă cele mai brutale și credibile povești de viață -, i-au fost retezate aripile, primind în schimb o poveste bună, însă prea puțin satisfăcătoare.

Așa cum am menționat, acțiunea explodează pe parcursul a 24 de ore, iar personajele nosastre se văd angrenate într-un scenariu sângeros, extrem de violent, pe care nu știu exact cum să-l gestioneze. Un drum liniștit de țară se transformă într-un peisaj terifiant în momentul în care o femeie este găsită aproape fără suflare, împușcată violent. Aceasta moare chiar în brațele inspectoarei Grace, care ajunge mult prea târziu la scena crimei. Câteva ore mai târziu, în partea opusă orașului, o farmacie dintr-un centru comerical constituie, de această dată, obiectul acțiunii, farmacistul responsabil fiind ucis cu sânge rece. Există vreo legătură între cele două crime? Aparent, răspunsul nu este unul afirmativ, însă pe măsură ce au loc noi atacuri sângeroase soldate cu pierderea mai multor vieți, totul la distanță de doar câteva ore, devine clar că echipa de poliție, în frunte cu Helen Grace, se confruntă cu ceva atipic, scăpat de sub control, ceva ce n-au mai întâlnit până acum.

Un aspect demn de menționat, puțin cam atipic pentru Arlidge, este faptul că cititorului i se relevă încă din primele capitole identitatea celor responsabili de sângeroasele atacuri. Singurele întrebări care mai persistă pe buzele cititorilor sunt: câte crime va reuși să înfăptuiască asasinul până când va fi prins și mai ales, care este motivația acestuia? Care este factorul declanșator (întotdeauna există unul, și măcar în privința acestui detaliu Arlidge nu m-a dezamăgit, creând un back-ground destul de relevant asasinului, oferind pe parcurs nenumărate informații sensibile și șocante referitoare la viața pe care acesta a dus-o, scoțând în evidență o existență încununată de lipsuri, trădări, singurătate și respingere) ?

Haos și teroare, nebunie la cel mai înalt nivel, răzbunare și distrugere, asta este ceea ce împrăștie răufăcătorul, poate cel mai tânăr, violent și nemilos tip de criminal întâlnit până acum în vreo carte. Acțiunile sale vorbesc despre un om rănit și respins în profunzime, un tânăr care și-a pierdut busola mult prea precoce, și cu ea orice șansă la un viitor demn. Traumele din copilărie reprezintă, ca și în multe alte cazuri despicate în cărțile de genul, factorul declanșator. Iar acestea nu trebuie minimizate. Trebuie luate în calcul și nicidecum ignorate, așa cum a fost toată viața acest personaj, căci mare greșeală a oamenilor este aceea de a nu oferi iubire, portecție și susținere la timpul potrivt, când orice om are nevoie de ele pentru a nu ajunge defect. Un dezastru. O dezamăgire. Un monstru. Un asasin.

„Trăise prea mult în penumbră, ignorat de o lume insensibilă și limitată, dar toate acestea erau pe cale să se schimbe. În curând, toată lumea avea să-i cunoască numele.”

Similaritățile pe care Helen le împarte cu asasinul sunt notabile și nu ar fi trebuit trecute cu vederea. Doar spre sfârșitul cărții am avut parte de o confruntare a celor două personaje, doar la sfârșit i s-a îngăduit cititorului să redescopere o mică parte din vechea Helen. Doar pe final am avut parte de o scenă emoționantă, care a scos tot ce era mai semnificativ din punct de vedere psihologic.

„Am văzut lucruri pe care nici nu ți le poți imagina. Am făcut lucruri care ți-ar putea înnegri sufletul. Și asta m-a îmbolnăvit, în minte și în suflet. Merit să fiu pedepsită pentru ce am făcut. Mai mult, vreau să fiu pedepsită.”

Mai vechile noastre personaje – Charlie, Sanderson, Garanita, ocupă extrem de puțin spațiu în poveste, însă fiecare are rolul ei bine definit, fiecare dintre ele au câte un moment cheie în care ni se dezvăluie cele mai vulnerabile părți ale lor. Iar pentru unele dintre ele, conștientizarea faptului de a ajunge atât de aproape de un deznodământ macabru, vine ca un fel de palmă mentală pentru cititor, iar aceste lucruri sigur vor influența pe viitor acțiunea din următoarele volume.




Chiar dacă în acest volum, reîntoarcerea eroinei noastre nu scoate la suprafață toate elementele cu care autorul ne-a obișnuit până acum, am speranța ca situația lui Grace va fi una mai stabilă pe viitor, iar Arlidge va reuși într-un final să readucă la viață acea variantă explozivă a lui Helen, cu care ne-a tot obișnuit timp de șase volume. În definitv, consecințele evenimentelor ultimelor două romane anterioare se văd extrem de clar în volumul de față, iar asta poate că nu este un lucru de condamnat, ci ar trebui înțeles și luat ca atare, căci seria prezintă povești extrem de umane, cu subiecte sensibile, profunde și brutale, care pot depăși realitatea de zi cu zi, așadar este normal ca și personajele să treacă prin anumite schimbări notabile care pot dezamăgi puțin cititorii, îmbătați de prea multe așteptări nerealiste. Personajele ca Helen Grace nu sunt super-eroi rupți din filmele și poveștile cu efecte speciale și happy-end. Sunt personaje inspirate din realitatea dură care ne înconjoară pe toți, iar noi toți suntem oameni supuși greșelilor, imperfecți, temători și cu prea multe cicatrici invizibile, care ne dor în feluri diferite, dar care se răsfrâng asupra noastră la fel de puternic.

„M-au ucis cu încetinitorul. Eu o să fiu mai bună, o să-i ucid rapid.”

Mă iubește, nu mă iubește este un volum care împletește adrenalina și suspansul cu părțile mai puțin frumoase ale oamenilor, demonstrând, în mod brtual, că lipsa iubirii și respingerea în mod repetat pot avea consecințe periculoase de ambele părți ale baricadei: atât pentru cel privat de iubire, cât și pentru cel care nu conștientizează importanța acesteia în orice fel de relație.

Cartea poate fi achiziționată de aici, la un preț accesibil. Mulțumesc librăriei online Libris.ro pentru oportunitatea de a citi acest volum palpitant.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Share this:

CONVERSATION

1 comentarii:

  1. Fostul meu iubit ne-a părăsit pe mine și pe fiica mea acum șase săptămâni, după ce am încercat aproape totul pentru a-mi restabili relația, am fost dezamăgit. Nu mi-a ieșit nimic. O săptămână mai târziu, în timp ce parcurgeam Instagram-ul meu, am văzut câteva mărturii despre DR, zori ajutând oamenii să-și reaprindă relația și să repare casele sparte, la început am fost sceptic, dar am decis să încerc și am luat contact cu DR, Dawn pentru ajutorul ei, câteva zile făcând contactul cu ea, totul s-a schimbat automat, tristețea mea a devenit bucurie, zâmbetul era pe toată fața mea, totul s-a întâmplat foarte repede și rezultatul a fost perfect. Folosesc acest mediu pentru a-l aprecia pe Dr, Dawn, dacă aveți dificultăți în relația voastră.
    * Dacă vrei să concepi.
    * Dacă vrei să te reîntâlnești cu iubitul tău.
    * Dacă ai nevoie de putere spirituală.
    Dr. Dawn Acuna este singura persoană care vă poate ajuta: dawnacuna314@gmail.com
    WhatsApp: +2348032246310

    RăspundețiȘtergere